Alexandra, ești suflet toată…

Pe Alexandra Ușurelu am descoperit-o, întâmplător, acum un an-doi. Curioasă, am ascultat câteva dintre piesele ei și, de fiecare dată, eram toată un zâmbet. Muzica ei e pură poezie. E sentiment. E gingășie. E alinare pentru suflet. E lecție de viață. E un îndemn să te întorci la sufletul tău și să îl lași inundat de lumină, în caz că ai uitat, din cine știe ce motive, să faci asta…

Aseară am fost la concertul Alexandrei. Pentru prima dată în viața mea, am ascultat-o cântând live. Am avut-o în fața ochilor mei și am fost fascinată. Surprinsă. Sensibilizată până în adâncul ființei mele. Emoționată până peste toate. Îmi venea să zâmbesc și să plâng de emoție – în același timp. Pe Alexandra o știam doar din piesele ei și dintr-un interviu citit acum câteva zile. Mă așteptam să descopăr un artist și un om de-o frumusețe aparte, însă Alexandra mi-a depășit așteptările.
Aveam în fața mea o femeie incredibil de frumoasă, angelic de frumoasă, îmbrăcată într-o rochie albă, simplă. Cu o floare în păr. Așa am văzut-o pe Alexandra până să înceapă să cânte. O urmăream cu admirație, dar și cu emoție. Îi tot spuneam prietenului meu, căci am fost împreună să o ascultăm pe Alexandra, că presimt că va fi o seară plină de emoție.
Așa a fost. O seară plină de emoții. De călătorii înlăuntrul meu. De visare. De zâmbete calde și sincere pe care le împărtășeam cu prietenul meu – mă bucur din toată inima că am descoperit-o pe Alexandra alături de el. A fost o seară completată și de un instrumental de vis…

Alexandra e emoție toată. Am simțit cum trăiește tot ceea ce cântă și trăiește prin tot ceea ce cântă. Alexandra e făcută să fie pe scenă, să fie om și artist, să își lase sufletul descoperit – fără teamă. Alexandra e de o sinceritate extrem de rară. Sinceritate pe care și-o asumă total în arta ei. Alexandra e femeie și copilă în același timp. Alexandra e o artistă și un om care mi-a câștigat admirația și respectul.
La final, am vorbit cu ea. Eram un zâmbet toată. I-am spus că voi scrie despre ea și că e o minune de om. Nu mai știu dacă i-am spus și altceva. Mă emoționez în fața unor oameni așa prețioși…

Alexandra, mă-nclin în fața a ceea ce ești!

Dacă ți-a plăcut articolul, poți să-i dai un share :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *