din viața mea

Despre responsabilitate și responsabilizare

După ce a trecut admiterea, au urmat zile în care am căscat, am dormit, m-am trezit și-am luat-o de la capăt. Am lenevit încontinuu. Pe de-o parte, mi-a prins bine, mi-am reîncărcat bateriile. Pe de altă parte, mă afundam într-o rutină în care nu făceam nimic productiv. Zilele trecute am avut o revelație: prea mult stat degeaba, e timpul să fac acele lucruri după care tânjesc de săptămâni sau luni bune. Citesc zilnic, de curând m-am apucat de Adam și Eva a lui Rebreanu. Era pe listă de ceva vreme. Îmi place.

Am început cu cititul și nu am de gând să mă opresc aici: am o idee pentru a scrie ceva mai mare. Proză. Recunosc că în ultimul an m-am orientat mai mult către poezie. Mă întreb dacă acum sunt în stare să creez un fir narativ, să fac să pulseze personaje veridice… Vom vedea. Vreau, așadar, să mă reapuc de scris proză. Să mă adun. Să nu las ideile să se piardă. Nu știu de ce, dar cred că în curând voi nota fiecare idee sau gând pe care-l am legat de proiecte fie într-o agendă, fie în notițele telefonului. Vreau să mă adun cu totul și să valorific fiecare zi.

Firește că și blogul e luat în discuție. Mi-e tare drag. Dar nu am fost deloc responsabilă. Știu asta. La începutul anului, îmi propusesem să scriu minim două postări pe săptămână. Nu s-a întâmplat asta. Am o scuză: am fost a doișpea. Și eul meu critic și care se vrea responsabil ar zice acum Și ce?. E timpul să devin responsabilă cu blogul. De aceea, am decis să rămân la acel număr (minim!) de două postări pe săptămână, dar să-mi fixez niște zile în care să scriu. Dacă tot e luni azi, lunea să fie! Lunea și vinerea. În weekend o să am timp să-mi îmblânzesc ideile năstrușnice :))

Am responsabilitatea de a deveni responsabilă, zic!

Photo by Freddy Castro on Unsplash

Dacă ți-a plăcut articolul, poți să-i dai un share :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *