Mulțumesc!

Vă mulțumesc că mă citiți. Vă mulțumesc că vă faceți timp să aruncați o privire pe ceea ce postez eu aici sau pe pagina de Facebook. Vă mulțumesc că îmi dați un semn, așa știu și eu cine își face timp pentru Adelina scrie. Vă mulțumesc și că mă urmăriți, unii dintre voi, din umbră. Vă mulțumesc că mă citiți, chiar dacă nu știu asta. Poate că nici nu trebuie să știu mereu. Vă mulțumesc că aveți încredere în ceea ce fac eu, în ceea ce scriu eu, chiar dacă uneori nu găsesc cuvintele cele mai potrivite pentru a exprima …

Culori

Am mai spus de câteva ori cât de mult îmi place să mă uit pe fereastră minute bune. Primăvara e anotimpul în care aș pierde dimineți sau după-amiezi întregi așa… Mi se pare că astea sunt momentele în care pot vedea cât mai mult(e). Văd povești dinamice. Oameni care vorbesc, care gesticulează, care aleargă, care se îmbrățișează, care cumpără pâine, care se plimbă, care își zâmbesc. E un flux continuu. Nu știe nimeni că eu, cocoțată la geam, așa cum îmi plăcea și în cele dintâi copilării, îi privesc. Doar îi privesc. Și-mi imaginez poveștile lor. Chiar dacă sunt, cel …

E ok să ai o zi proastă

E ok să ai o zi proastă. E ok să vrei să stai tu cu tine. E ok să încerci să filosofezi și să-ți analizezi sufletul. E ok să faci asta, chiar dacă nu ai mereu un motiv serios. Doar poți găsi și singur motive. E ok să îți iei cana de cafea, de ceai sau de ce vrei tu să fie și să asculți muzică tristă cu orele. Sau să te uiți la filme triste, cuibărit în pătură, chiar dacă afară-s 30 de grade. Cu plus. Poate ție ți se pare că în tine sunt 30 de grade cu minus și …

De ce scriu?

Să-mi fie rușine că n-am mai scris pe blog – și nu glumesc! Să-mi fie rușine! N-o să mă plâng că am avut o perioadă plină, în care nu am reușit să-mi găsesc timp pentru unele lucruri, printre care și blogul, fiindcă ar însemna să mă contrazic: timp nu e (aproape!) niciodată, timp ne facem. Am avut niște încercări de-a mâzgăli două-trei rânduri, dar am eșuat. Mi-am găsit diverse motive: oboseala, lipsa de inspirație, orele târzii și lista poate continua. Printre toate astea, un gând mi-a tot dat târcoale, și anume întrebarea pe care mi-au pus-o câțiva oameni pe parcursul …

Optișpe vs. nouășpe

Oficial, am făcut nouășpe ani. Chiar dacă zilele trecute nu eram atât de nerăbdătoare ca acum un an-doi-trei (ha, credeam să îmbătrânesc!), sufletele frumoase din jurul meu mi-au reamintit că e importantă și ziua mea și că entuziasmul nu trebuie să dispară, orice ar fi. Nu trebuie să mă contrazic, că doar acum vreo trei ani zisei că sufletul ăsta al meu va zburda ca un copil, indiferent de vârstă. Așa că, deși am avut toane și stări paradoxale (de fapt, imature e cuvântul potrivit, da’ încerc să mă scot) în ultima vreme (nu legate de ziua mea, ci așa, în general, că …

Cum m-am apucat de citit?

(Pe Libris găsesc de toate: cărți noi, cărți de beletristică, cărți de suflet, pentru suflet!)   Eram o mogâldeață de vreo trei-patru ani când am descoperit poveștile. Înainte de culcare, iubeam s-o ascult pe bunica în timp ce-mi spunea întâmplările cu Lizuca și Patrocle, cu Scufița Roșie, cu personajele lui Creangă… Începuturile mele au stat sub semnul poveștilor ascultate seară de seară, cu ochii închiși. Nu adormeam niciodată, ci îmi imaginam ce s-ar mai fi putut întâmpla în universul ficțiunii. Bunica trebuia să aibă măcar două povești pregătite de fiecare dată: ”Mai spune-mi, mai spune-mi!” Am crescut și-am început să-mi …

Îndrăgostiții au un timp al lor

Dragostea este o sărbătoare a sufletelor care se dăruiesc unul celuilalt. Dragostea nu se limitează la date calendaristice fiindcă este în afara oricăror limite temporale. Îndrăgostiții au un timp al lor, înțeles și simțit doar de ei. Dragostea înseamnă să dăruiești flori și fiori în sufletul celuilalt, de care să ai grijă în fiecare clipă care va urma. Dragostea e atunci când îți cuibărești sufletul în sufletul celuilalt fără să-ți fie teamă că, după ce trece o zi, o săptămână, o lună, un timp, te va alunga. Dragostea este. Și va fi mereu. Îmi place sărbătoarea de Dragobete fiindcă, recunosc, …

Iubirea înseamnă și să privești în celălalt

Să-l privești pe celălalt vine de la sine. E ceva firesc. Privitul la celălalt apare încă din momentul fascinant, cu fluturi în suflet și în stomac, al îndrăgostirii. Privitul în celălalt însă e ceva mai complicat, se învață în timp și e nevoie de amândoi. Fiindcă nu poți învăța de unul singur să privești înlăuntrul ființei iubite, oricât de mult ți-ai dori. Ea trebuie să te lase, să-și deschidă sufletul, poate cu temeri la început, dar cu din ce în ce mai multă încredere cu fiecare deschidere sufletească. La început, omul drag te învață cum îi place să-i mângâi sufletul, …

Ce vrei să devii? Un om bun…

Am spus și mi-am spus de mai multe ori că vreau să devin un om bun. Bunătatea este una dintre valorile pe care le am și spre care țintesc, căci am învățat că face bine sufletelor. Nu doar sufletului meu, ci și sufletelor celor din jurul meu. Cred că bunătatea e o stare de armonie de care avem nevoie cât mai des cu putință. Am spus și mi-am spus că vreau să devin un om bun știind că este greu să fiu mereu un om bun. Să fiu permanent într-o stare de armonie cu mine însămi și cu toți din …

Toți oamenii se schimbă

Toți oamenii se schimbă – ăsta-i adevărul. Nimeni nu rămâne la fel toată viața. Nimeni nu rămâne la fel nici măcar pe parcursul unui an. Trecem prin transformări permanent – fizice, psihice, sufletești. E un lucru firesc. Ne e frică de schimbările celor din jurul nostru fiindcă am ajuns să înțelegem greșit sensul cuvântului schimbare. Din priviri, parcă ne rugăm de cei pe care îi iubim să nu se schimbe niciodată fiindcă ne e frică să nu-i pierdem. Asociem, în mod eronat, ideea de schimbare cu ceva negativ care-i determină pe oameni să fie într-un mod care nouă nu ne …